Daca vrei sa ai oase sanatoase, consuma aceste superalimente

Daca pana acum credeai ca doar lactatele, gratie continutului lor de calciu, te pot tine la distanta de „bolile oaselor”, vei ramane uimit atunci cand vei afla ce SUPERALIMENTE (100% vegetariene) pot fi mult mai eficiente decat produsele pe baza de lapte. Dupa cum stii, oasele sunt tesuturi vii, care, odata rupte, se pot reface, sistemul nostru fiind de asa natura.

Dar, dupa varsta de 30 de ani, procesul de remodelare a oaselor incetineste, asa ca ar fi bine sa ai mai multa grija de tine. Tocmai de aceea, nutritia este un factor foarte important in acest proces. Asa ca, specialistii au ajuns la concluzia ca este nevoie de mult mai multe vitamine si minerale, in afara de Calciu, pentru a asigura sanatatea sistemului tau osos.

Este vorba de: vitamina D si K, magneziu, mangan si flavonoide (metaboliti ai plantelor, antioxidanti). Ba mai mult decat atat, exista specialisti precum David Wolfe (davidwolfe.com) care pretind ca oasele nu ar avea nevoie de calciu, ci de magneziu si siliciu, acestea fiind, in opinia sa, elementele care protejeaza sistemul osos.

Daca vrei sa ai oase puternice si sanatoase, ai grija sa incluzi urmatoarele SUPERALIMENTE in alimentatia ta: 1. Plante cu frunze verzi, cum ar fi: spanacul, varza kale, salata, etc. In caz ca nu stiai, acestea sunt o importanta sursa de nutrienti si contin in special calciu, magneziu si vitamina K.

2. Semintele de Chia. Dupa cum probabil ai remarcat, SEMINTELE DE CHIA sunt la mare cautare gratie proprietatilor deosebite pe care le au. Asa ca, aproximativ 30 de grame de seminte de chia pe zi reprezinta 17% din necesarul de calciu necesar, continand de asemenea si acizii grasi Omega 3, atat de importanti pentru sanatate. 3. Melasa (Lichid siropos ramas de la fabricarea zaharului, dupa concentrarea sucului de sfecla sau de trestie de zahar). Cea mai buna melasa este cea neagra, care retine cei mai multi nutrienti.

Pe langa faptul ca este foarte bogata in calciu si magneziu, melasa neagra contine si un raport ideal intre concentratiile acestora, cunoscandu-se faptul ca aceste minerale sunt mult mai usor absorbite atunci cand vin impreuna. Calciul si magneziul asigura o dezvoltare normala a oaselor, prevenind osteoporoza sau fragilitatea acestora.

Este bine de stiut ca in melasa se regasesc minerale ca mangan, potasiu si seleniu. 4. Broccoli. In caz ca nu stiai deja, broccoli este bogat in calciu, vitamine si are rolul de a detoxifica organismul. Fie ca-l prepari la abur sau il transformi intr-o minunata supa conteaza mai putin. Ceea ce este important este sa-l consumi cat mai des.

5. Varza chinezeasca (Bok Choy). Din fericire, de ceva vreme se cultiva si in Romania, iar preturile nu sunt deloc piperate. Face parte din familia conopidei si broccoli, asa ca si in acest caz continutul de calciu este foarte ridicat. Cel mai bine este sa o consumi dupa ce o oparesti sau o pregatesti in wok, impreuna cu alte legume de sezon.

6. Nucile. Fie ca vorbim de migdale, caju, macadamia sau traditionalele nuci romanesti, rezultatul este acelasi. Avand un continut ridicat de nutrienti diversificati, nucile contin o gramada de substante care te vor tine departe de bolile oaselor. Poti sa le mananci ca atare sau sa le folostesti in salate, totul ramane la latitudinea ta, ideea este sa nu-ti lipseasca din alimentatie.

7. Usturoiul. Se pare ca aceasta planta este de departe una dintre cele mai puternice, avand efecte curative si de preventie nebanuite. Studiile arata ca usturoiul este eficient si pentru cei care vor sa-si intareasca si protejeze sistemul osos, asa ca nu mai sta pe ganduri si foloseste-l de cate ori ai ocazia.

Este foarte bogat in vitamine si minerale, fiind considerat un puternic antibiotic natural. Desigur ca acestea sunt doar cateva dintre SUPERALIMENTELE care nu ar trebui sa-ti lipseasca. Tot pentru sanatatea sitemului tau osos ar trebui sa mai consumi: chilli (condiment), seminte de susan si plante uscate (patrunjel, rozmarin, marar).

Dupa cum am mentionat mai devreme, binecunoscutul scriitor si activist David Wolfe, sustine ca cele mai importante elemente pentru oase sunt Siliciul si Magneziul. Asa ca, tot acesta recomanda o serie de legume si alimente bogate in siliciu: ardei gras, soia, cereale integrale, sfecla, orez brun si frunzele de canepa.

Pentru a obtine necesarul de magneziu ar fi bine sa consumi: caju, migdale si cacao. Ciocolata raw este de asemenea recomandata, inclusiv pentru sanatatea dintilor tai. Daca vrei sa scapi de Streptococcus, microbul care provoaca neplacutele carii, ar fi bine sa consumi cat mai des ciocolata raw si cacao.

David Wolfe considera ca nu ar trebui sa lipseasca din alimentatie nici: batoanele de vanilie, goji, urzici sau ceaiul din planta denumita popular „coada-calului”. Toate acestea sunt considerate SUPERALIMENTE, iar consumul lor regulat te va tine departe de problemele de sanatate cotidiene, asa ca nu uita sa le folosesti cat mai des in alimentatia ta.

Postul intermitent: Cum imbunatatim capacitatea organismului de a arde grasimi

Post intermitent sau repausul alimentar poate ajuta la pierderea în greutate, fără a simți foame, și la reducerea riscului de boli cronice cum ar fi diabetul si bolile de inima. Dacă este făcut corect, postul intermitent poate duce, de asemenea, la un somn mai bun și la multa energie.

Până în prezent, cercetarile arata că renuntarea la „3 mese pe zi” în favoarea postului intermitent (nu mananci intr-un interval de 16 ore, poti manca in intervalul de 8 ore ramas) poate face minuni pentru sanatate. Un mod simplu de a face acest lucru este să nu mănânci 4 ore după trezire, dar sa te hidratezi cu multa apă imediat ce te trezesti și să nu mănânci cu 4 ore înainte de a merge la culcare. Intrucat cei mai mulți oameni dorm, în medie, 8 ore pe noapte, veti organiza usor cele 16 ore.

Multe beneficii ale postului intermitent. De-a lungul istoriei, postul are o tradiție spirituală de milenii. Astăzi, știința modernă a dovedit că postul oferă următoarele beneficii: 1. Postul intermitent ajuta la imbunatatirea sensibilitatii la insulina – sensibilitatea optima la insulina este esentiala pentru sanatate, intrucat rezistenta la insulina sau sensibilitatea scazuta la insulină contribuie la aproape toate bolile cronice

2. Postul intermitent normalizeaza nivelul de ghrelin, cunoscut sub numele de „hormon al foamei”. 3. Postul intermitent crește rata de producție de HGH (Hormonul de creștere uman) care are rolul de a menține sănătatea oricărui țesut din corp, inclusiv cele ale creierului și ale altor organe vitale, precum și încetinirea procesului de îmbătrânire.

Creșterea masei musculare și a densității osoase ar fi imposibile fără HGH. 4. Postul intermitent scade nivelul trigliceridelor. 5. Postul intermitent reduce inflamatia si ajuta la lupta impotriva radicalilor liberi. In plus, antrenamentul fizic in timpul postului poate ajuta la contracararea efectelor îmbătrânirii musculare și stimulează arderea grăsimilor.

Adăugarea exercitiilor fizice in timpul postului intermitent poate oferi chiar mai multe beneficii. Știința a dovedit din nou că antrenamentele de mare intensitate(HIT) sunt mult superioare exercițiilor de aerobic de durata lunga. Se ard mai multe calorii în mai puțin timp și crește rata de producție a hormonului uman de creștere (HGH).

Posteste cum iti este potrivit tie. Există mai multe considerente de luat in seama pentru realizarea postului intermitent: 1. Post intermitent nu este o formă de restrictie a caloriilor. Este o practică care ar trebui să te faca sa te simți bine. În cazul în care te simti slabit in urma acestui post, trebuie să-l reevaluezi.

2. Perioada de timp in care realizezi postul (repausul alimentar) variază de la 16 la 18 ore. Poti să sari peste micul dejun și sa mânanci masa de prânz și cina într-un interval de timp de 6 sau 8 de ore, si sa nu mai mananci cu 3 ore inainte de a merge la culcare. Repausul alimentar iti va ajuta organismul să se adapteze de la arderea de carbohidrati la arderea grasimilor.

Poate dura câteva săptămâni pana te vei adapta la noul regim de viata de a manca numai intr-un interval de 6-8 ore și aceasta ar trebui să se facă treptat. Odată ce corpul a trecut cu succes în modul de ardere grăsimi, va fi mai ușor pentru tine sa nu mananci timp de 18 ore și sa nu-ti fie foame. Pofta de zahăr va disparea încet și greutatea se va normaliza.

Nu este recomandat să practici postul intermitent în cazul în care dieta ta zilnica consta in alimente procesate. Calitatea alimentelor consumate este esențială înainte de a te aventura în postul intermitent. Trebuie neaparat sa eviti caloriile greșite, inclusiv glucide rafinate, zaharul / fructoza si cerealele.

În cele 6-8 ore in care mănânci, ai nevoie sa elimii glucidele rafinate, cum ar fi pizza, pâine și cartofi. In schimb, consuma carbohidrați, proteine ​​vegetale sanatoase si grasimi sanatoase, cum ar fi untul, ouale, avocado, ulei de nucă de cocos, ulei de măsline și nuci crude. Acorda întotdeauna atenție corpului tau si nivelului de energie.

Persoanele care sunt hipoglicemice, au diabet zaharat sau gravidele trebuie să evite orice tip de restrictie a caloriilor, până când nivelul zahărului din sânge sau insulina sunt reglate. Poti bea ceai sau apa pe parcursul postului intermitent. Postul intermitent poate fi: Lung – nu mananci nimic 24 de ore sau mai mult, repeti de 1-2 ori pe saptamana. Scurt – nu mananci nimic 16 ore, poti repeta zilnic

Top 12 beneficii ale consumului de linte

Semintele de linte pe cat sunt de mici, pe atat sunt de bogate din punct de vedere nutritiv. Sunt pline de minerale esențiale și substanțe nutritive, cum ar fi potasiu, fier, acid folic, zinc si calciu – toate necesare pentru starea de bine a organismului. Și sunt una dintre cele mai bogate surse de fibre alimentare de pe pământ. În cazul în care nu ați inclus deja lintea in alimentatia saptamanala, aveti acum 12 motive pentru care sa o faceti.

1. Lintea este bogata in fibre dietetice. Mai concret: doar o ceasca de linte asigura 63% din necesarul zilnic recomandat de fibre dietetice. Acestea conțin atât fibre solubile, cat si si insolubile – ambele sunt importante pentru starea generala de sanatate. 2. Lintea scade colesterolul.

Fibra solubilă din linte este in legatura cu scaderea nivelului de colesterol si poate reduce riscul de boli de inima si accident vascular cerebral. 3. Lintea stimulează metabolismul. Semintele de linte sunt abundente in vitamina B3 – vitamina esentiala pentru metabolismul carbohidraților, grăsimilor și proteinelor ​​în organism. In plus, astfel ajuta la mentinerea unei bune circulatii si a sanatatii pielii.

4. Lintea ajuta digestia. Fibra insolubilă din semintele de linte scade riscul de constipație. 5. Lintea crește energia. O cana de linte contine 37% necesarul zilnic de fier care joacă un rol important în a ajuta mușchii sa stocheze și sa foloseasca oxigen.Cu cat ai mai mult oxigen, cu atat ai mai multa energie. 6. Lintea este o mare sursa de proteine. Semintele de lintea reprezinta o sursa preferată de proteine ​​pentru vegetarieni si vegani, asta datorita nivelului lor ridicat de proteine ​​per portie – 18g la o cana.

7. Lintea previne bolile de inima. Nu numai ca semintele de linte sunt sarace in grasimi (important pentru o inima sanatoasa), dar au continut mare de magneziu. Magneziu ajută la scăderea tensiunii arteriale și previne acumularea de calciu in artere si vasele de sange. 8. Lintea previne malformațiile congenitale. Semintele de linte sunt o sursa excelenta de vitamine din complexul B care includ acidul folic. Acidul folic este recomandat gravidelor pentru preventia aparitiei, la fat, a defectelor de tub neural.

9. Lintea livreaza mai mult oxigen. Acelasi fier care permite mușchilor să stocheze și să utilizeze mai mult oxigen ajuta, de asemenea, sângele sa transporte și să livreze mai mult oxigen de la plamani la restul corpului. 10. Lintea reduce nivelul zahărului din sânge. Organismul digera lent fibra solubilă găsită în linte. Acest proces ajută la menținerea corespunzătoare a nivelului de zahăr din sânge. Cu alte cuvinte, dacă sunteți diabetic, lintea ar trebui sa faca parte din alimentatie.

11. Lintea ajută la lupta împotriva cancerului. Semintele de linte sunt una dintre putinele alimente ce contin lectine – un tip unic de proteine ​​din plante. Studiile au demonstrat ca lectina are capacitatea de a ajuta la controlul și la împiedicarea dezvoltarii cancerului in interiorul corpului. 12. Lintea ajuta la pierderea in greutate. Nu numai că semintele de linte conțin o mulțime de substanțe nutritive sănătoase și minerale, dar sunt si sarace in calorii. O cana plina de linte fiarta contine doar 230 de calorii.

Oxigenul in alimentatie

Crude, alimentele vegetale abundă de oxigen în structura lor celulară. Acest oxigen este derivat prin fotosinteză în mod natural. In timp ce animalele epuizează oxigenul în procesul de digestie și de lactație, oamenii nu primesc oxigen rezidual în consumul de carne și lactate. Fierberea, chiar si a celor mai sanatoase produse alimentare vegetale, elimina tot conținutul de oxigen (prin urmare, acesta este motivul pentru care dietele noastre ar trebui să contina în mare parte alimente crude, vegetale).

Cercetarile clinice au aratat ca oxigenul din legume si fructe creste capacitatea nutrienților aceastora de a fi sintetizati la nivelul celulelor. In plus, din aceste studii, se poate trage concluzia că in cazul celor ce consuma alimente bogate în oxigen, creste nivelul de hemoglobina. Hrana vie literalmente „respira”.

Oricine a adoptat o dieta raw vegana in mare parte pentru o perioadă semnificativă de timp, va recunoaște diferența dintre o leguma fierta și una cruda, în special în cazul în care leguma este verde: după ce mănâncă legume crude se simte usor și cu mintea limpede. Forța de viață a unui aliment viu poate fi simțita intrand în corp la nivel celular. Aceasta deoarece consumul de alimente vegetale crude creste capacitatea organismului de a livra oxigen celulelor noastre.

Una dintre primele probleme pe care o rezolva o dieta cu vegetale crude este anemia, lipsa cronică de celule roșii din sânge. De multe ori, prescripția medicală este consumul de carne roșie. Întreba-te de ce atât de mulți oameni anemici sunt inca anemici dupa ce a urmeaza sfatul medicului. Pentru ca pur și simplu aceasta recomandare nu funcționează.

Anemia este cauzata de cantitatea redusa de oxigen care ajunge la nivelul capilarelor. Consumul de carne moarta, saraca in oxigen, nu va ajuta in aceasta situatie. „Fierul”, spun specialistii, „este ceea ce construiește sânge.” Aceasta este o afirmație parțial adevărată; ceea ce ei nu realizeaza este ca doar alimentele vegetale sunt bogate atat in oxigen, cat si in fier. Pentru aceasta combinatie, mananca alimente cum ar fi semințele încolțite și legumele proaspete de culoare verde intens.

De ce sa hidratam nucile si semintele inainte sa le consumam?

Cand sunt uscate, in nuci si seminte exista cantitati destul de mari de inhibitori de enzime, niste compusi care le impiedica sa germineze. La fel ca si cerealele, nucile contin acid fitic care face parte din mecanismul lor de apărare pentru a evita prădători, astfel încât ele să poată crește până la maturitate deplină.

Hidratarea ajuta la eliminarea acidului fitic si la neutralizarea inhibitorilor de enzime permitand o digestie ușoară și o asimilare crescuta a vitaminelor și a altor elemente nutritive din nuci. Adăugarea unui strop de sare în timpul înmuierii va ajuta la neutralizarea enzimelor. De asemenea, asta ajută si la eliminarea reziduurilor de praf și taninuri. Apa ramasa in urma hidratarii nu trebuie să fie reutilizata pentru gătit, deoarece poate conține substanțe nocive.

Numărul de ore de fructe cu coajă trebuie să fie înmuiate: Nuci: 8 ore. Migdale: 12 ore. Nuci pecan: 8 ore. Seminte de dovleac, seminte de floarea soarelui: 7 ore. Macadamia: 4 ore. Boabe de naut: 12-48 ore. Seminte de pin: 8 ore. Alune: 8 ore. Caju: 6 ore. Seminte de in: 6 ore. Seminte de lucerna: 12 ore. Seminte de broccoli: 8 ore

Dacă sunteți de înmuiati nucile sau semintele mai mult de 8 ore, atunci este recomandat să le re-spălați și sa adaugati apă proaspătă la fiecare 8 ore. Nucile si semintele isi pastreaza proprietatile daca, dupa inmuiere, se deshidrateaza. In acest fel enzimele se incapsuleaza in pulpa semintelor si rezista timp indelungat. Nu este insa obligatoriu sa le deshidratati. Le puteti consuma imediat dupa hidratare sau, le puteti pastra intr-un borcan de sticla cu capac, pana la 3 zile, in frigider.

Apa vie si apa moarta din povestile romanesti nu sunt doar mituri

Uite cum ne ajută în sănătate. În mitologia românească, apa vie și apa moartă le conferă eroilor care o beau putere. Apa vie dă tinerețe veșnică și vigoare, iar cea moartă vindecă rănile. Ceea ce erau cândva basme, acum a devenit o realitate. Conform descoperirilor care datează încă din 1939, de pe vremea când inginerul Marcel Violet a observat beneficiile apei de ploaie asupra plantelor și animalelor, s-au început cercetările pentru a se afla mai mult. Asta pentru că apa de ploaie avea o încărcătură energetică ce îi conferea anumite proprietăți.

Pe lângă Marcel Violet mai sunt și alți cercetători care au ajuns la concluzia că sub acțiunea unui câmp electromagnetic și sonor se poate obține un tip de apă cu efecte ca cele din povești. Gheorghe Lucaci, împreună cu prof. dr. Ion Mânzatu, au descoperit prin procesul de electroliză a apei că se disting două tipuri de apă: o apă vie – cea alcalină, cu efect pozitiv și stimulator, care se obține la polul negativ (catod) și o apă moartă – acidă, cu efect negativ și distrugător, care se obține la polul pozitiv (anod). Apa alcalină are o mulțime de proprietăți vindecătoare

Consumul apei vii determină dezvoltarea țesuturilor sănătoase și vindecarea celor vătămate, iar apa moartă distruge bacteriile. În cazul animalelor, apa alcalină ingerată le face să crească mai repede, iar apa acidă ajută la distrugerea paraziților sau a diferiților dăunători. Doctor Corneliu Moldovan, director general la Institutul Naţional pentru Medicină Complementară şi Alternativă „Prof. Dr. Florin Brătilă”, este de părere că apa alcalină este benefică deoarece

„Consumul regulat de apă alcalină poate preveni alături de o dietă alcalină, de practicarea exercițiilor fizice și de evitarea fumatului și a consumului de alcool, unele boli cronice severe cum ar fi diabetul, cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, boli cerebro-vasculare şi boli canceroase”.

Unii medici recomandă apa acidă pentru bolile de piele precum psoriazis, arsuri sau răni externe. Această apă nu se consumă, ci se folosește numai extern. Doar apa alcalină se bea, fiind eficientă chiar și în tratarea cancerelor. Medicii japonezi (precursorii utilizării apei alcaline ca tratament intern) indică următoarele afecţiunii ce pot fi curarisite cu ajutorul apei alcaline:

artrită, dureri acute de cap, afecţiuni ale aparatului circulator, afecţiuni ORL, dereglări ale ciclului menstrual, aritmii, astm bronşic, boli ale organelor excretoare, gastrită, constipaţie, hemoroizi, boli de ochi. Cura efectivă constă în: dimineața se bea jumătate de litru de apă alcalină la temperatura camerei, iar după aceea timp de 40-45 de minute nu se consumă nimic. Cu 45 de minute înainte de prânz sau cină se bea jumătate de litru de apă alcalină și nu se mai consumă nimic două ore după prânz sau cină.

Mituri despre apă. Mitul 1: Alcalinizarea cu bicarbonat de sodiu sau minerale este acelaşi lucru. Adăugarea de bicarbonat de sodiu în apă va schimba pH-ul . Cu toate acestea, nu veți primi nici beneficii antioxidante și nici oricare alte beneficii dintre cele menționate mai sus, pe care le puteți obține utilizând apă alcalină produsă cu un ionizator electric de calitate.

Mitul 2: Sucurile pot ține locul apei „Atenție la băuturile artificiale (foarte des conțin, în cel mai bun caz, un procent ridicat de zahăr), colorate și adiționate cu tot felul de substanțe (caramel, acid carbonic, acid fosforic)… Pot cauza probleme fiziologiei aparatului digestiv (aerofagie, pirozis, meteorism, disbioză, flatulență)”, afirmă dr. Claudia Dămoc.

Mitul 3: 8 pahare cu apă pe zi te ajută să slăbești – mitul conform căruia 8 pahare cu apă pe zi te ajută la arderea grăsimilor a fost demontat de cercetătorii de la Universitatea din Alabama. Concluziile unui studiu întreprins de ei au arătat faptul că un consum mai mare de apă duce la arderea grăsimilor, însă acest lucru nu are un impact semnificativ asupra greutății corporale. În prezent oamenii de știință afirmă că apa alcalină are proprietăţi nebănuite ce așteaptă să fie explorate.

Cum puteți prepara apă alcalină în casă? Apa alcalină are un nivel mai ridicat al pH-ului și poate neutraliza aciditatea excesivă a sângelui, poate stimula metabolismul și ajuta organismul să absoarbă mai eficient nutrienții, de aceea ar fi indicat să o consumăm cât mai des preparând-o chiar în casă. În plus, această apă ar preveni cancerul, artrita, precum și alte boli degenerative. Vă puteți face apă alcalină acasă folosind o lămâie. Tot ce trebuie să faceți este să umpleţi un recipient cu apă și să tăiați o lămâie în opt părți egale.

Puneți bucățile de lămâie în apă, fără însă a le stoarce. Acoperiți recipientul și lăsați-l pentru 8-12 ore la temperatura camerei. În acest mod veţi obține apă alcalină. Beneficiile apei alcaline. Apa alcalină are în compoziția sa mai mult oxigen și minerale alcaline față de apa acidă sau neutră. Iată câteva dintre cele mai importante beneficii ale apei alcaline. 1. Detoxifică. Consumul de apă alcalină neutralizează aciditatea şi îndepărtează reziduurile acide din celule şi ţesuturi.

Elimină toxinele acumulate în organism ca urmare a consumului anumitor alimente, a unor medicamente şi previne procesul natural de îmbătrânire. Reziduurile acide colectate în organism pot conduce la grave perturbări ce favorizează pierderea sănătăţii. 2. Hidratează. Apa alcalină te ajută să redobândeşti sănătatea optimă pentru că este mult mai uşor absorbită la nivel celular, hidratând astfel organismul. 3. Oxigenează. Apa alcalină acţionează precum un antioxidant, neutralizând în mod eficient acţiunea negativă a radicalilor liberi.

În plus, poate chiar să-i transforme pe aceștia în oxigen pe care trupul îl poate utiliza pentru a produce energie. Celulele canceroase nu pot supravieţui într-un mediu oxigenat, alcalin. 4. Alcalinizează pH-ul. Apa alcalină ajută la echilibrarea pH-ului organismului care tinde să fie acid ca urmare a alimentaţiei, stresului şi expunerii la toxinele din mediul înconjurător. Mediul alcalin este cel normal pentru sănătatea unei persoane. 5. Îmbunătăţeşte sistemul imunitar maximizând capacitatea organismului de a lupta împotriva bolilor.

6. Combate inflamația. Nivelul crescut de vitamina C din lămâie neutralizează efectele radicalilor liberi cu care vine în contact. Radicalii liberi pot distruge celulele sănătoase și provoacă inflamație în organism. Acesta este unul dintre motivele pentru care vitamina C s-a dovedit a fi utilă pentru reducerea unor simptome ale osteoartritei și artritei reumatoide. 7. Antibiotic natural. Flavonoizii din lămâi au efecte antibiotice – ajută la prevenirea creșterii şi multiplicării bacteriilor patogene care cauzează infecții și boli.

8. Proprietăți anticancerigene. Lămâile conțin flavonoizi unici care au proprietăți antioxidante și anticancerigene. De fapt, cercetările au arătat că substanțele din citrice, inclusiv din lămâi s-au dovedit a fi de ajutor în combaterea cancerului oral, pulmonar, de sân, stomac și colon. 9. Beneficii pentru ficat. Apa cu lămâie ajută la întărirea ficatului prin furnizarea de energie necesară enzimelor hepatice. 10. Sănătate pentru ochi. Vitaminele și carotenoizii din lămâi ajută la prevenirea degenerescenței maculare.

Alimente miracol pentru o stare de sanatate perfecta

Alimentele trebuie să ne fie medicamente, iar medicamente trebuie să ne fie alimentele.” – Hipocrate. Există unele alimente deosebit de importante pentru o dietă sănătoasă, chiar miraculoase datorită efectelor terapeutice, echilibrante, vitalizante, purificatoare şi de prelungire a vieţii.

Acestea îşi datorează numeroasele calităţi bogăţiei în vitamine naturale (dintre care unele sunt puternici antioxidanţi: vitamina C, vitamina E şi betacarotenul), în acizi aminaţi rari, în săruri minerale, în oligoelemente indispensabile. În plus, ele aduc în fiinţă o cantitate foarte mare de prana (energia subtilă ce impregnează întregul macrocosmos).

Astfel de alimente sunt: polenul, mierea de albine, grâul, drojdia de bere, iaurtul, pătrunjelul. Le prezentăm în continuare, alături de câteva reţete utilizate în alimentaţia vegetariană, de unele remedii folosite de medicina tradiţională, precum şi de unele sfaturi pentru o stare de sănătate perfectă, longevitate şi vitalitate.

Polenul. Polenul reprezintă un aliment “miracol” prin excelenţă. Asociat cu puţină miere, el asigură creşterea organismului. Un grup de cercetători ruşi au identificat nu mai puţin de 27 de elemente în compoziţia sa. Analiza biochimică arată că în conţinutul său se găsesc proteine, zaharuri, substanţe minerale, oligoelemente, toate vitaminele şi, în plus, fermenţi biochimici, hormoni, factori de creştere, pigmenţi.

Aliment echilibrant, dinamizator şi revitalizant, el redă în numai câteva zile vigoarea şi bucuria persoanelor deprimate, obosite şi surmenate. Uşor laxativ, el dezintoxică organismul, iar consumul său sistematic permite să se evite îmbătrânirea prematură. Polenul provoacă, de asemenea, o creştere rapidă a cantităţii de hemoglobină din sânge.

Examenele de laborator au permis să se constate că în anemii, numărul globulelor roşii creşte cu aproximativ 500.000/mm3 de sânge, după absorbţia timp de o lună a unei linguriţe de polen zilnic. La convalescenţi şi bătrâni, polenul determină o creştere în greutate. Această acţiune este însoţită de un efect energizant. Raţia cotidiană normală de polen este de la o jumătate de linguriţă la o linguriţă. Se va diminua doza dacă ea produce un efect laxativ prea accentuat; ea va fi mărită, însă, în caz de oboseală accentuată, slăbire, creştere dificilă, anemie.

Se indică să se consume cu regularitate, mai ales de către cei care au împlinit deja 60 de ani. Este posibil ca unii, ţinând o astfel de cură de polen, să resimtă unele dureri, ca nişte spasme sau crampe în zona abdominală, aspect ce indică acţiunea puternic energizantă, de tonifiere şi purificare a polenului ingerat, aspecte cu care organismul nu era obişnuit anterior.

Totuşi, după un anumit timp în care s-a preseverat cu “stoicism” în menţinerea curei, durerile vor dispărea treptat până la eliminarea completă şi înlocuirea lor cu stări euforice, de bună dispoziţie şi încredere. Acesta va fi un semnal edificator al acţiunii pline de eficienţă a polenului. Efectele maxime se obţin atunci cînd polenul este luat dimineaţa, după toaleta obişnuită, pe stomacul gol. El trebuie ţinut în gură şi mestecat îndelung, chiar dacă se va topi repede.

În acest fel, pe lângă o excelentă asimilare în organism, el va ajuta la igiena şi sănătatea cavităţii bucale. După ce a fost luată întreaga cantitate de polen, timp de 30 minute, nu trebuie să se mănânce şi nici să se bea ceva. Este recomandat în toate bolile, cu excepţia dibetului şi este un bun adjuvant în terapia cancerului. Luându-l în mod regulat şi respectând aceste sugestii, polenul se va dovedi un adevărat panaceu, îmbunătăţindu-ne starea de sănătate; consumul acestuia are efecte cumulative în timp.

Mierea de albine. Aliment esenţial în dieta naturistă, mierea naturală de albine este un produs de origine animală şi vegetală, uşor de digerat şi asimilat, cu o enormă valoare nutritivă, calităţi pe care nu le pierde în timp. Este fabricată de albine din nectarul florilor care, printr-o prelucrare specială în interiorul organismului albinelor, este îmbogăţită cu substanţe proprii şi depozitată apoi în celulele fagurilor. Adevărat concentrat de lumină solară, despre mierea naturală se spune în mod semnificativ că era folosită frecvent chiar şi de zeii din Olimp.

Mierea conţine o gamă largă de zaharuri asimilabile aproape instantaneu de către organismul uman (dextroză, levuloză, zaharoză, etc.), diverse enzime, aminoacizi, unii factori antibiotici (cum ar fi inhibina), minerale în formă naturală uşor de asimilat (fier, cupru, mangan, siliciu, clor, calciu, potasiu, sodiu, fosfor, etc.), precum şi o varietate de vitamine (C, K, PP, H şi unele vitamine din grupul B) pentru care mierea este (spre deosebire de vegetale) un excelent mediu de conservare.

Cele mai importante calităţi îi sunt conferite mierii de complexul biologic al oligoelementelor pe care le conţine şi care acţionează în cele mai diferite părţi ale organismului. Acestea, alături de conţinutul în vitamine, fac din miere un aliment indispensabil, un adevărat medicament, cu largi perspective de utilizare terapeutică.

Avantajele pe care le are mierea faţă de alte zaharuri nu sunt nici acestea de neglijat. Mierea nu este absolut deloc iritantă pentru mucoasa aparatului digestiv, dimpotrivă, este chiar eficientă în unele afecţiuni ale tubului digestiv. Ea este pe primul loc din punctul de vedere al asimilării aproape imediate şi fără efort în organism, astfel încât poate fi folosită în toate cazurile în care organismul are nevoie de un aport energetic imediat.

Dintre toate zaharurile, mierea este cel mai bine suportată de către rinichi. Este un bun calmant, liniştind în mod natural şi fără efecte secundare negative organismul. Este un aliment prin excelenţă igienic, relativ uşor de procurat şi chiar ieftin ţinând cont de economiile pe care, prin intermediul ei, le facem nemaiavând nevoie de medicamente. Dintre multiplele binefaceri ale mierii de albine menţionăm: mierea hrăneşte inima asigurând constanţa conţinutului de zaharuri din sânge; este un aliment ideal pentru copii

(e un bun îndulcitor, le furnizează mineralele de care au nevoie pentru creştere, are o acţiune uşor laxativă şi antiseptică, poate fi folosită ca înlocuitor al edulcoranţilor în alăptarea artificială a sugarilor, favorizează funcţionarea căilor digestive şi erupţia dentară, este un remediu eficace contra enurezisului

– adică urinarea involuntară în pat în timpul nopţii, are o acţiune calmantă binefăcătoare şi este spontan foarte plăcută de copii); este un aliment cu efecte hotărâtoare în timpul sarcinii; un bun tratament pentru combaterea cârceilor – două linguriţe de miere la fiecare masă timp de o săptămână; poate fi folosită cu succes în vindecarea plăgilor şi arsurilor;

Este de un mare ajutor pentru convalescenţi; are efecte de prelungire a vieţii; are posibilităţi de utilizare cosmetică; poate fi folosită aât în curele de îngrăşare, cât şi în cele de slăbire; este o sursă de energie şi recuperare a forţelor pentru sportivi. Mierea poate fi consumată cel mai bine singură sau în combinaţie cu alte alimente, cu condiţia să nu fie prea calde (peste 37ºC îşi pierde calităţile).

Mierea polifloră este indicată în consumul general, iar cea monofloră, în funcţie de provenienţa ei, are calităţi terapeutice diverse, “moştenind” proprietăţile alimentare şi curative ale plantelor din care este obţinută. Hidromelul. O băutură tonică şi revigorantă se poate obţine amestecând 1 litru de apă cu 100 g miere şi lăsând-o la fermentat 1-2 zile într-un loc cald, până capătă un gust acrişor. Se consumă de preferinţă la distanţă în timp de mese, pentru a savura efectul reîmprospătător.

Zahărul invertit. În cazul în care nu avem mereu miere la dispoziţie sau ne este dificilă procurarea acesteia, putem recurge, pentru a evita multiplele efecte nocive pe care le declanşează în corp consumul de zahăr, la aşa-zisul zahăr invertit. Iată şi reţeta: 1 kg de zahăr, 450ml de apă, o linguriţă rasă de acid citric (suc de lămâie) sau acid tartric (sare de lămâie); toate acestea se fierb timp de 10 minute. Se colectează mereu spuma cu o lingură de lemn. Se obţine astfel un amestec de două monozaharide – glucoză şi fructoză, cu putere de îndulcire dublă faţă de zahăr.

Prin faptul că zahărul invertit conţine acid citric, previne anumite maladii. Se ştie de asemenea că acidul citric sporeşte asimilarea calciului în intestine, contribuie la combaterea şi vindecarea rahitismului, previne formarea calculilor renali, dizolvă uraţii (sărurile acidului uric) şi are certe proprietăţi antiinfecţioase. Pe de altă parte, iată care sunt doar câteva dintre efectele consumului de zahăr alb: Este considerat ca fiind unul dintre cele mai dure droguri, numit “moartea albă”.

După carne, ocupă primul loc în scurtarea vieţii. Deşi este de natură organică, prin rafinare îşi pierde constituenţii naturali. Pentru a putea fi apoi metabolizat este invertit de către organism, proces pentru care fură din rezervele acestuia respectivii constituenţi naturali pe care i-a pierdut prin rafinare (calciu, magneziu, crom, vitamina B1, enzime). Aceasta duce la hipoglicemie, scăderea imunităţii, carenţă de magneziu (una dintre marile cauze ale instalării cancerului),

slăbirea pancreasului (care îşi epuizează rezervele de fabricare a insulinei, ceea ce duce în scurt timp la îmbolnăvirea de diabet), fragilizarea sistemului osos şi a dentiţiei (organismul îşi mobilizează resursele de calciu pentru neutralizarea zahărului), micşorarea aportului de crom în organism (conduce la infarct miocardic), neutralizarea vitaminei B1 (boli ale sistemului nervos, tulburări de memorie, palpitaţii, ameţeli, ulcere ale stomacului şi ale gambei, degerături, boli de circulaţie).

Faptul că este eliminat de organism constituie cea mai bună dovadă că, pentru corp, el este o otravă. Preparate din grâu. Germenii de grâu conţin substanţele cele mai preţioase şi cele mai vitaminizante ale bobului de grâu, care sunt: compuşi cu fosfor uşor asimilabili, săruri minerale abundente, reprezentate în special de săruri de fier şi de magneziu.

De asemenea, grâul include proteine complete care conţin – în proporţii echilibrate – toţi acizii aminaţi (aminoacizii) indispensabili vieţii, oligoelemente (precum zinc, cupru, mangan) şi foarte multe vitamine, în special vitaminele A, B1, B2, C, E, PP. Dată fiind compoziţia lor, germenii de grâu constituie una dintre cele mai bune surse naturale de fier, de mangan şi de magneziu, de proteine rare şi de vitamine din complexul B şi vitamina E.

Consumul germenilor de grâu este recomandat în special în surmenaje de orice fel, în anemii, în stări depresive, în convalescenţă, graviditate şi lactaţie. Germenii de grâu reprezintă un aliment echilibrant, favorizează digestia, reglează funcţiile intestinale şi acţionează ca tonic al sistemului nervos şi al nutriţiei.

Prin ”germeni de grâu” se înţelege stadiul corespunzător primei faze de încolţire a boabelor de grâu, când la acestea apare un mic mugure. Când mugurele creşte peste 1 mm, se trece la stadiul de grâu încolţit. Singura contraindicaţie pentru utilizarea germenilor de grâu este hipertensiunea arterială.

Adulţii pot consuma 2-3 linguri de germeni de grâu pe zi, la desert, porţionate câte o lingură la fiecare masă. Copiii pot consuma între o linguriţă şi 4 linguriţe de germeni de grâu pe zi, doza de creştere fiind de 1 linguriţă pentru 3 ani de vârstă. Sugarilor de la 6 luni la 1 an li se administrează 1 linguriţă împărţită în 2 sau 3 doze. În funcţie de starea fiziologică a fiecărei persoane, aceste doze pot fi mărite.

Grâul încolţit: proprietăţile tonice şi vitalizante ale germenilor de grâu sunt mult amplificate în cazul grâului încolţit, deoarece germinarea măreşte foarte mult puterile vitaminizante ale seminţelor. Cei reumatici, bolnavi de de gută sau artrită, chiar cei foarte afectaţi şi care nu tolerează pâinea completă, nu vor simţi absolut nici un incovenient consumând grâu încolţit.

Modul de preparare este deosebit de simplu: se aşează boabele de grâu într-o farfurie şi apoi sunt acoperite cu apă pentru a li se asigura germinarea. Acest rezultat va fi atins după 24 de ore vara şi 36 de ore iarna. Apoi boabele se vor spăla foarte bine în mai multe ape, iar în zilele următoare ne vom limita doar la a umezi uşor toate boabele, având însă grijă să nu se formeze un strat de lichid superficial. Aceasta ne va permite să evităm un început de putrezire, care survine atunci când boabele sunt acoperite cu un exces de apă.

Grâul încolţit se consumă la începutul mesei, în doze de o lingură pentru adulţi şi o linguriţă pentru tineri şi bătrâni. Înainte de a înghiţi grîul, trebuie ca boabele să fie mestecate cât mai mult timp posibil, până ce ele capătă în gură un gust dulce. Pentru bolnavi, copii şi sugari este recomandat un piure foarte fin, realizat prin sfărâmare, care se amestecă apoi cu miere. Este recomandabil ca, înainte de a pune grâul la germinat, să-l spălăm cât mai bine, deoarece adesea este tratat cu antiseptice şi insecticide.

Pâinea din grâu integral: se frământă 1 kg de făină de grâu integral, 1 linguriţă de rădăcină de tătăneasă (fără coajă) dată prin răzătoare, apă călduţă şi sare. Se lasă la crescut 20-30 de minute, apoi se formează chifle mici care se pun la cuptor în tava tapetată cu făină. Se poate prepara şi fără tătăneasă, cu adaos de morcov ras şi făină de hrişcă.

Drojdia de bere. Drojdia de bere reprezintă o combinaţie echilibrată de substanţe minerale pe cât de rare pe atât de uşor asimilabile. Ea conţine: 50% proteine care sunt uşor digerabile, toţi acizii aminaţi indispensabili vieţii, gluten şi peptide în cantitate foarte ridicată (benefici în procesele de dezintoxicare şi de rezistenţă la infecţii),

lecitine, 14 săruri minerale esenţiale, oligoelemente, 17 vitamine, etc. 100 gr. de drojdie de bere furnizează de 10 ori mai multa vitamina B1 decât pâinea, de 5-10 ori mai mult acid pantotenic decât cerealele, de 20 de ori mai mult acid folic decât tărâţele de grâu. Există levuri (drojdii) înalte, de panificaţie, cu activitate optimă între 15-20 grade celsius şi levuri joase, cu activitate optimă între 5-6 grade celsius, folosite la fabricarea berii.

Numai ultimele se folosesc în terapeutică sub numele de drojdie de bere. Drojdia de bere e considerată un aliment miracol, mult mai eficient chiar decât grâul şi germenii de grâu, mai ales că nici o altă hrană nu conţine într-o combinaţie atât de perfectă şi într-o formă atât de uşor asimilabilă o gama largă de substanţe nutritive importante prin care, în această direcţie, drojdia de bere depăşeşte cu mult în valoare cerealele, fiind mult mai eficientă decât laptele.

Este foarte indicată în anemii, stări de oboseală, uşurând eliminarea de toxine şi deşeuri metabolice. Prin conţinutul său ridicat de proteine şi prin natura acizilor aminaţi pe care-i conţine, joacă un rol protector pentru ficat. Este indicată în avitaminoze B sau complexe, afecţiuni neurologice sau neuromusculare, alcoolism, hepatite, ciroze, afecţiuni renale, afecţiuni intestinale. Are acţiune inhibitoare asupra unor germeni patogeni ca: stafilococ, streptococ, colibacil.

Remediază rapid dezechilibrul florei intestinale, mai ales cel rezultat în urma administrării de legume, fructe sau miere în doze de o jumătate de linguriţă pentru copii şi o linguriţă pentru adulţi şi bătrâni; Extern: sub formă de spălături (o linguriţă de drojdie dizolvată într-un litru de apă) în gastroenterite acute infantile, enterite muco-membranoase, afecţiuni ale mucoasei vaginale.

Pătrunjelul. Această plantă este extraordinar de bogată în elemente preţioase şi efecte terapeutice. Pătrunjelul conţine, pentru numai o sută de grame, circa 200 mg de vitamina C, pe când lămâia – considerată foarte bogată în vitamina C – conţine numai 100 mg. În plus, el mai conţine 60 mg de provitamina A (betacaroten), pe când morcovul conţine de la 2 la 14 mg.

Prin aceasta el se constituie într-un foarte puternic antioxidant, vitamina C şi betacarotenul fiind doi din cei trei antioxidanţi naturali pe care organismul are nevoie să-i primească prin alimentaţie. Pătrunjelul mai conţine, de asemenea, 240 mg de calciu şi 20 mg de fier la 100 mg. El este un excelent antiseptic al sângelui, ca şi al intestinului, după unii terapeuţi fiind un preventiv al cancerului. Pătrunjelul are un rol echilibrant prin conţinutul său de calciu şi, în consecinţă, este foarte indicat în cazurile de rahitism şi tuberculoză.

Datorită conţinutului de fier, are efect antianemic şi este un excelent remediu în afecţiunile oculare, datorate unor deficienţe de caroten. Pătrunjelul are, de asemenea, efecte de întârziere a îmbătrânirii. Se indică să se presare (după ce în prealabil a fost bine spălat) peste diferite feluri de mâncare; la nevoie poate fi consumat şi sub formă de suc.

Iaurtul. Iaurtul este un aliment uşor asimilabil, fiind considerat un adjuvant digestiv foarte bun. În plus, datorită acidului lactic şi bacteriilor pe care le conţine, el menţine existenţa unei flore intestinale binefăcătoare. Binefacerea cea mai importantă a iaurtului constă în faptul că el aduce organismului vitamina B şi săruri de calciu în proporţie ridicată.

Proprietăţile sale remarcabile sunt, fără îndoială, una din cauzele esenţiale ale vigorii şi longevităţii popoarelor de păstori din Bulgaria şi Caucaz, care consumă din timpuri imemoriale iaurt şi lapte bătut. Însă este bine să nu depăşim măsura, deoarece un exces de acid lactic are, în timp, efect demineralizant.

Un pahar de iaurt pe zi constituie o doză convenabilă şi, în cazul unei cure, aceasta nu se va prelungi mai mult de 10-15 zile pe lună. Untul clarificat: Este un bun remediu pentru sistemul nervos şi pentru buna funcţionare a organismului. Este una din substanţele onctuoase foarte preferate de organismul uman. Lubrefiază şi întăreşte întregul organism. Modul în care se prepară untul clarificat este simplu:

Se pune untul alimentar la topit într-un vas emailat. Se lasă să fiarbă şi se colectează mereu, cu o lingură de lemn, spuma formată. Se ţine pe foc mic, pentru a nu se arde, până devine transparent ca uleiul. Imediat după limpezirea sa în totalitate, se ia repede de pe foc, pentru a evita arderea sa. Se lasă să se răcească puţin, se strecoară prin tifon dublu şi apoi se lasă să se solidifice.

Din 4 pachete de unt alimentar se obţine aproximativ un borcan de 400 g unt clarificat. Acest unt este mult mai hrănitor, este pur (sattvic) şi se poate păstra oricât de mult timp fără să se altereze. Acest tip de unt mai poate fi folosit şi pentru îngrijirea pielii şi tratamente cosmetice, în combinaţie cu diferite plante (muşeţel, lavandă, sânzâiene, etc.), în funcţie de preferinţele şi nevoile proprii.

Pentru aceasta se procedează în felul următor: imediat după ce untul a fost luat de pe foc şi este încă lichid, se adaugă plantele dorite; se lasă aşa 24 de ore, apoi se pune din nou la topit până devine lichid, se strecoară şi se lasă să se solidifice. Preparate din soia. Laptele de soia: se pun 500 g de soia într-un vas şi se adaugă apă cât să o acopere. Se lasă la înmuiat 12 ore. Apoi se spală bine, se adaugă apă proaspătă şi se pune la fiert, dar nu în vase de aluminiu.

În timpul fierberii se schimbă apa de două ori. După ce a fiert cel puţin 2 ore la foc mic, se strecoară şi se dă prin maşina de tocat. Se pune într-un sac de tifon, iar sacul se pune într-un vas mare în care se adaugă 2 l de apă călduţă. Se frământă bine sacul cu soia de mai multe ori. Lichidul obţinut se pune într-un alt vas. Se mai adaugă 2 l de apă călduţă şi se repetă procedeul. Apoi se amestecă lichidul rezultat cu cel obţinut prima dată.

Se fierbe 20 de minute amestecând continuu cu o lingură de lemn. Se ia de pe foc şi se îndulceşte cu miere după gust. Se serveşte la fel ca laptele obişnuit. Untul de soia: se amestecă 250 ml de apă cu 2 linguri făină de soia într-un vas şi se fierbe până se obţine o pastă. Se ia de pe foc şi se pune la răcit, apoi se adaugă ulei foarte încet, amestecând continuu, ca pentru pregătirea unei maioneze.

În final, va prezentăm două remedii eficiente pentru prelungirea vieţii, bazate pe un alt aliment miracol: usturoiul. Remediu siberian: 100 g usturoi şi 150 g ceapă se dau printr-o răzătoare fină, se adaugă 2 linguri oţet de mere şi se lasă la loc cald 24 ore. Se încălzesc puţin 350 g miere, se amestecă cu usturoiul, ceapa şi oţetul, după care se lasă la “copt”, la loc cald, timp de 7 zile.

Se strecoară apoi printr-o sită deasă. Amestecul se ia în doze de 4 linguriţe luate una după alta, o dată pe zi. Tratamentul se continuă până la vindecare fără a se întrerupe nici o zi, deoarece are efect cumulativ. Este indicat în cazuri de: senilitate, debilitate, angină pectorală, deficienţe cronice ale aparatului respirator, lipsă de energie.

“Elixirul tinereţii”: 350 g de usturoi bine pisat se amestecă cu sucul de la 24 de lămâi mari. Se lasă 24 de ore într-un borcan acoperit cu tifon. Se agită bine înainte de întrebuinţare. Doza: o linguriţă seara, cu o jumătate de pahar de apă călduţă. Este indicat pentru: oboseală cronică, lipsă de energie, obezitate, hipotensiune.

Consumul acestor alimente iti poate afecta modul de gandire

Am auzit tot mai des in ultima vreme, in diferite contexte, expresia „esti ceea ce mananci” – atat de des incat aproape ca nu mai e luata in serios. Desi le face placere multora sa o spuna, am intalnit un numar mult mai mic persoane care sunt gata sa isi schimbe obiceiurile alimentare pentru ca au simtit realitatea acestui fenomen. Si totusi anumite comportamente alimentare pot sa iti schimbe cu adevarat viata in bine…sau nu. Cum vi se par concluziile studiului de mai jos?

Un studiu recent arată că o dietă bogată în zahăr şi grăsimi cauzează prejudicii semnificative flexibilităţii cognitive. Flexibilitatea cognitivă este abilitatea de a te ajusta şi adapta la situaţii în schimbare. Această agilitate este o trăsătură care poate fi antrenată și îmbunătățită de-a lungul vieții, putând chiar fi stimulată printr-o combinație potrivită de alimente, însă ea poate fi pusă în pericol de alimentația nesănătoasă.

În urma unor cercetări efectuate pe şoareci de laborator s-a observat că dieta bogată în zahăr este cea mai dăunătoare. Aceasta a cauzat deficienţe atât asupra memoriei pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Iar aceasta este doar ultima constatare dintr-o serie de studii care arată potenţialele efecte dramatice ale dietei asupra performanţei mentale. Prof. Kathy Magnusson, co-autoare a studiului, a declarat:

„Deprecierea flexibilităţii cognitive în acest studiu a fost destul de puternică. gândeşte-te cum conduci spre casă, pe o rută care îţi este foarte cunoscută, ceva ce faci în mod obişnuit. apoi, într-o zi acel drum este închis şi va trebui brusc să găseşti o cale nouă spre casă.” Cu o flexibilitate cognitivă mai scăzută, adaptarea la aceste tipuri de schimbări ar fi mult mai dificilă.

Prof. Magnusson a mai declarat că nu a fost încă clar care sunt cauzele acestor efecte dăunătoare: „Este clar că bacteriile intestinale ce alcatuiesc microbiomul pot comunica cu creierul uman. Bacteriile pot elibera compuşi care acţionează ca neurotransmiţători, stimulează nervii senzoriali sau sistemul imunitar şi afectează o gama largă de funcţii biologice.

Încă nu suntem siguri ce mesaje transmit, dar încercăm să depistăm căile şi efectele.” Această cercetare a fost efectuată pe şoareci de laborator. Aceştia au avut fie o dietă normală, o dietă cu conţinut mare de grăsimi sau o dietă bogată în zahăr. După patru săptămâni, performanţa mentală şi fizică a şoarecilor care aveau o dietă bogată în grăsimi sau zahăr a avut de suferit.

Cercetătoarea Kathy Magnusson a mai declarat: „Ştim de ceva timp că prea multă grăsime şi zahăr nu sunt bune pentru nimeni. acestă cercetare demonstrează că grăsimile şi zahărul conduc la modificarea sistemelor bacteriene sănătoase, acesta fiind unul dintre motivele pentru care nu sunt bune.

Nu este vorba doar de hrana care ar putea să îţi influenţeze activitatea cerebrală, ci şi de interacţiunea între alimentele consumate şi schimbările care au loc la nivelul sistemului microbian.” „Dieta Occidentala”, folosita inca pe o scara atat de larga, conţine un grad ridicat de zahăr, grăsimi şi carbohidraţi simpli. Acest studiu a fost publicat în revista Neuroscience (Magnusson et alii, 2015).

Descoperire revolutionara in lumea cancerului, ar putea „salva milioane de vieti in viitor”

Un tratament revolutionar pentru cancer care utilizeaza celulele imunitare de la straini ar putea salva milioane de vieti in viitor, cred oamenii de stiinta. Tratamentul, inca in primele sale faze, va intari sistemul imunitar al pacientilor, evitand efectele secundare toxice, cum ar fi cele cauzate de chimioterapie.

Echipa de la Institutul Francis Crick din Londra vrea acum sa infiinteze primele banci imunitare care vor stoca celulele ucigase naturale. Acest lucru ar permite oncologilor sa comande un lot de celule imunitare care urmeaza sa fie livrate la clinici in cateva ore pentru a fi apoi infuzate in pacienti.

Odata patrunse in organism, celulele isi vor uni fortele cu propriul sistem imunitar al pacientului pentru a lupta impotriva tumorilor folosind o abordare naturala. Profesorul Adrian Hayday, liderul grupului de la Laboratorul de Imuno-supraveghere din The Crick, a declarat pentru The Telegraph: „Nu am ajuns chiar unde dorim. Dar asta incercam acum. Exista toate posibilitatile de a obtine astfel de banci de celule.”

Profesorul Hayday a adaugat ca acum cativa ani exista scepticism legat de posibilitatea de a aborda cancerul in orice alt mod decat atacarea bolii in sine. Dar acum exista un domeniu tot mai mare de cercetare si tratamente experimentale care se axeaza pe formarea corpurilor pacientilor pentru a lupta impotriva cancerului prin ei insisi.

Expertii spun ca acest lucru ar putea deveni mai eficient decat tratamentele traditionale, deoarece organismele se pot adapta mai repede decat companiile de produse farmaceutice. Profesorul Hayday a descris conceptul ca fiind „radical”, dar a adaugat ca se intampla acum, celulele nu dac altceva decat sa ridice sistemul imunitar.

Pacientii cu cancer vor incepe sa primeasca perfuzii initiale ale asa-numitelor celule ucigase naturale inca din anul viitor, potrivit cercetatorilor. Profesorul Charlie Swanton, de la Laboratorul pentru Evolutia Cancerului si Instabilitatii Genomului de la Crick, a spus: „Viitorul este incredibil de luminos.”

El a adaugat: „Folosirea celulelor imune ale organismului pentru a tinti tumora este eleganta, deoarece tumorile evolueaza atat de repede, incat o companie farmaceutica nu poate tine pasul cu acestea. Dar sistemul imunitar a evoluat de peste patru miliarde de ani pentru a face acest lucru.” Pana in prezent, ideea de a injecta celulele imunitare ale cuiva intr-o alta persoana a fost insotita de temerea ca trupul le-ar respinge.

Dar in acest an, intr-un progres medical, oamenii de stiinta au descoperit ca supravietuiesc bine in organism si sunt deosebite de alte celule. Echipa de la Crick are acum rezultate impresionante, in special pentru ca celulele nu sunt respinse de organism, asa cum se intampla in cazul unor forme de imunoterapie.

Medicamentele pentru imunoterapie ajuta sistemul imun sa lucreze mai mult pentru a gasi si ucide celulele canceroase. Dar pot exista efecte secundare deoarece ataca si celulele sanatoase. Tratamentul se spune ca este cea mai recenta abordare individuala, deoarece utilizeaza propriul sistem imunitar al pacientului si nu se bazeaza pe medicamente. In Anglia si Tara Galilor, ratele de supravietuire pentru zece ani sau mai multi dupa cancer sunt de 50%, potrivit Cancer Research UK.

Echipa de la Crick vrea sa faca aceasta cifra sa creasca la 75% in urmatorii 15 ani, si ei sustin ca progresele tehnologice vor face acest lucru posibil. In SUA, rata de supravietuire de cinci ani pentru toate cancerele combinate se imbunatateste si a fost de 69% intre 2007 si 2013, potrivit Societatii Americane de Cancer.

Imunoterapia foloseste sistemul nostru imunitar pentru combaterea cancerului. Functioneaza ajutand sistemul imunitar sa recunoasca si sa atace celulele canceroase. Sistemul nostru imunitar functioneaza pentru a proteja organismul impotriva infectiilor si bolilor. De asemenea, ne poate proteja de dezvoltarea cancerului.

Sistemul imunitar include glandele limfatice, splina si celulele albe din sange. In mod normal, poate detecta si distruge celulele defecte din organism, oprind dezvoltarea cancerului. Dar un cancer ar putea sa apara atunci cand: Sistemul imunitar recunoaste celulele canceroase, dar nu este suficient de puternic pentru a le ucide; Celulele canceroase produc semnale care impiedica sistemul imunitar sa le atace; Celulele canceroase se ascund sau scapa de sistemul imunitar.

Imunoterapia nu este inca utilizata la fel de mult precum chirurgia, chimioterapia si radioterapia. Chimioterapia foloseste medicamente pentru a distruge celulele canceroase si radioterapia inseamna utilizarea radiatiilor, de obicei, a razelor X, pentru tratarea bolilor. Imunoterapia utilizeaza puterea naturala a sistemului imunitar pentru a lupta impotriva bolilor si a fost aprobata pentru a trata persoanele cu multe tipuri de cancer. Exista diferite tipuri de imunoterapie, dintre care unele sunt numite si terapii tinta sau terapii biologice.

Anticorpi monoclonali (MAB). Anticorpii monoclonali sunt molecule produse in laborator, proiectate pentru a servi drept anticorpi inlocuitori care pot restabili, amplifica sau imita atacul sistemului imunitar asupra celulelor canceroase. Acestia sunt conceputi pentru a se lega de antigene care sunt in general mai numeroase pe suprafata celulelor canceroase decat a celulelor sanatoase. Acest proces se numeste citotoxicitate mediata de celula dependenta de anticorpi.

Vaccinuri pentru tratarea cancerului. In mod obisnuit, vaccinurile ne ajuta sa ne protejam de boli si cercetatorii analizeaza daca vaccinurile pot fi folosite ca tratament pentru a ajuta sistemul imunitar sa recunoasca si sa atace celulele canceroase. Cand faci vaccinul, stimuleaza sistemul imunitar sa intre in actiune. El produce anticorpi care pot recunoaste si ataca versiunile inofensive ale bolii.

Odata ce organismul a facut acesti anticorpi, poate recunoaste boala daca vii in contact cu aceasta din nou. Astfel esti protejat. Citokine. Citokinele sunt un grup de proteine in organism care joaca un rol important in stimularea sistemului imunitar. Interferonul si interleukina sunt tipuri de citokine gasite in organism. Oamenii de stiinta au dezvoltat versiuni realizate de om pentru a trata unele tipuri de cancer.

Transfer de celule adoptive. Transferul de celule adoptive schimba genele in celulele albe ale unei persoane (celulele T) pentru a le ajuta sa recunoasca si sa omoare celulele canceroase. Schimbarea celulelor T in acest mod se numeste inginerie genetica a celulei T. Acest tratament este disponibil numai ca parte a unui studiu clinic din Marea Britanie. Un exemplu de tip de transfer de celule adoptive este terapia cu celule T-CAR.

Tehnica de indepartare a stresului in 2 minute

Aceasta tehnica este bazata pe abordarea sistemului de meridiane energetice descris de acupunctura stiintifica chineza. Meridianele sunt cai energetice prin care energia vitala circula in corp. Teama, stresul si diferitele tensiuni emotionale se manifesta in deplina concordanta cu dereglarea/blocarea circulatiei energetice in sistemul de meridiane. Cand blocajul circulatiei energiei este inlaturat starea emotionala se va transforma cu totul intr-o stare de bine interior, de bunastare.

Diminuarea blocajului va produce doar ameliorarea emotiilor si trairilor negative pe care le tratam. In doua din numerele anterioare ale revistei au fost descrise pe larg aplicatiile multiple ale abordarii prin atingere si masare a unor puncte situate pe meridiane cu scopul atingerii unei stari de „Libertate Emotionala”.

Tehnica de indepartare a stresului in 2 minute. Creata de Silvia Hartmann, bazata pe tehnica lui Gary Craig & John Diepold numita Tehnica Libertatii Emotionale, s-a nascut din incercarea de a oferi celor interesati o varianta prescurtata a TLE, deosebit de eficienta si aplicabila oriunde, imediat ce este necesar.

In timp ce urmati instructiunile descrise mai jos, urmariti sa mentineti atentia concentrata asupra cauzei care a dus la aparitia starii emotionale care va deranjeaza. Evocati cat mai exact problema care v-a produs deranjul emotional. Remarcati cum, in timp ce expirand si inspirand profund masati usor punctele descrise, se instaleaza o stare de calm, usurare si bine interior. Relaxarea ia locul starii stresante.

Aceasta tehnica este numita Ambasadorul Tehnicii Libertatii Emotionale. Ea va permite sa testati intr-o maniera imediata si usoara beneficiile pe care le aduce masarea catorva din punctele meridianelor majore din acupunctura. Redam in cele ce urmeaza pasii care trebuie urmati: 1. masati usor cu degetul punctul de pe frunte unde incepe spranceana. Realizati un inspir si un expir profund. 2. masati usor cu degetul punctul de pe frunte unde se termina spranceana. Realizati un inspir si un expir profund.

3. masati usor cu degetul punctul de pe fata aflat sub ochi in dreptul pupilei (atunci cand ochiul priveste drept). Realizati un inspir si un expir profund. 4. masati usor cu degetul punctul de pe fata aflat sub nas, deasupra mijlocului buzei superioare. Realizati un inspir si un expir profund. 5. masati usor cu degetul punctul de pe fata aflat sub mijlocului buzei inferioare. Realizati un inspir si un expir profund.

6. masati usor cu degetul punctul de pe fata aflat in mijlocul fruntii (atat pe inaltime, cat si pe latime). Realizati un inspir si un expir profund. Evaluati pe o scara de la 0 la 10 intensitatea subiectiva a starii emotionale inainte de a incepe si la sfarsit. Evaluarea intensitatii este foarte importanta. Daca observati ca starea nu a disparut complet atunci e necesar sa realizati din nou tehnica. Sunteti gata? Incepeti!